15/07/2018
Crowdfunding - o alternativa pentru start-up-uri ( part 2.)
In Romania, fenomenul este prezent, chiar daca nu a dobandit inca amploarea pe care o are in SUA sau in statele din Vestul Europei. In acest context, consideram utile dezbaterile pe aceasta tema pentru identificarea obstacolelor in dezvoltarea acestei surse alternative de finantare, dar si a riscurilor inerente acesteia. Daca in cazul anumitor mecanisme de finantare prin crowdfunding riscurile nu sunt atat de mari si nu necesita o atentie deosebita (de exemplu, finantarea unui proiect artistic, unde recompensa este o intalnire cu artistii), alta este situatia acelor mecanisme de finantare care implica acordarea de imprumuturi sau investitii in instrumente financiare. Diverse aspecte pot fi luate in discutie in functie de mecanismul de finantare (de exemplu, cerintele legale pentru ofertele publice de valori mobiliare, intermedierea in investitii, acordarea de imprumuturi, prestarea de servicii de plata, etc.). Subliniem mai jos cateva probleme care se pot ridica din perspectiva legislatiei pietei de capital, probleme avute in vedere si de consultarea publica lansata de Comisia Europeana.
In ceea ce priveste cerinta intocmirii si publicarii unui prospect, conform legislatiei din Romania privind piata de capital (care a transpus Directiva privind prospectele publicate atunci cand valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzactionare (Directiva nr. 2003/71/EC)), ofertele publice de vanzare de valori mobiliare pot fi facute doar daca in prealabil a fost publicat un prospect aprobat de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara). Exista insa exceptii de la regula, tinand in principal de valoarea investitiei sau a valorilor mobiliare oferite. Dintre acestea, relevanta in cazul crowdfunding-ului ar fi probabil aceea care priveste o oferta de valori mobiliare a carei valoare totala in Uniunea Europeana este mai mica decat echivalentul in lei a 100.000 euro, care se calculeaza pe o perioada de 12 luni. Pentru a se incadra in aceasta exceptie, societatile care doresc sa ofere public valori mobiliare ar trebui sa aiba in vedere aceasta limita. In plus fata de exceptiile de mai sus, sunt exceptate de la cerinta intocmirii si publicarii unui prospect si ofertele de valori mobiliare adresate la mai putin de 150 de persoane, altele decat investitori calificati, pe stat membru. Aceasta exceptie ar putea fi folosita mai greu, in conditiile in care ofertele lansate pe o platforma de crowdfunding nu au de regula in vedere un anumit numar de investitori.
In functie de natura serviciilor oferite de platformele de finantare, se poate pune de asemenea problema daca platformele de finantare presteaza servicii de investitii financiare, caz in care ar trebui sa fie autorizate ca intermediari si sa respecte regulile prudentiale si pentru conduita pentru prestarea serviciilor de investitii, potrivit cerintelor legislatiei din Romania privind piata de capital (care a transpus Directiva privind pietele de instrumente financiare (Directiva nr. 2004/39/EC - MIFID)). Printre serviciile si activitatile principale de investitii reglementate mentionam: preluarea si transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare; executarea ordinelor in numele clientilor; consultanta pentru investitii; subscrierea de instrumente financiare si/sau plasamentul de instrumente financiare in baza unui angajament ferm; plasamentul de instrumente financiare fara un angajament ferm.
In masura in care platforma de finantare va permite si tranzactionarea valorilor mobiliare cumparate intre investitorii de pe platforma, aceasta ar putea fi considerata un sistem alternativ de tranzactionare (sistem multilateral de tranzactionare), iar constituirea si administrarea acestora sunt supuse cerintelor legislatiei pietei de capital. De exemplu, sistemele alternative de tranzactionare pot fi administrate doar de catre intermediari autorizati sau de catre operatorul de piata. In acest context, mentionam si faptul ca, la nivelul Uniunii Europene, propunerile facute pentru modificarea MIFID se refera inclusiv la introducerea unui concept nou de sistem organizat de tranzactionare - organized trading facility (OTF), care ar trebui sa cuprinda acele sisteme, altele decat pietele reglementate si sistemele multilaterale de tranzactionare, administrate de o firma de investitii sau de un operator de piata in cadrul caruia pot interactiona multiple interese de vanzare si cumparare de instrumente financiare ale unor terte parti, intr-un mod organizat. Operatorul unui OTF ar dispune de o anumita putere discretionara in ceea ce priveste functionarea sistemului.
Aspectele semnalate mai sus sunt doar cateva dintre problemele care ar trebui dezbatute pentru a asigura o dezvoltare a acestei metode de finantare, in primul rand prin clarificarea regulilor care ar trebui respectate de cei care doresc sa administreze platforme de crowdfunding si pentru a proteja totodata investitorii. In conditiile in care internetul este fara granite, Romania ar trebui sa fie la randul ei proactiva in analizarea crowdfunding-ului, luand in considerare si interesul manifestat pentru acest fenomen la nivelul Uniunii Europene.
