02/03/2023
#1 Martie. Tradiții și obiceiuri de Mărțișor în România
Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anului Nou, sărbătoarea venirii primăverii. Tradițiile de Mărțișor sunt legate de cultura românească. Ele nu se întâlnesc decât în România și la unele populații învecinate din zona Balcanilor – la aromâni și megleno-români, dar și la bulgari (martenita), macedoneni și albanezi. Obiceiul, datat cu mult înainte de creștinizare, are legătură cu ritualul anului nou agrar.
Mărțișorul era realizat din fire de lână răsucite – roșu și alb sau alb și negru, tocmai pentru a reprezenta unirea opuselor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-infertilitate. Mărțișorul se ținea până de Florii, de Paște sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agățat ca talisman pe ramurile de măceși, viță-de-vie, vișini, cireși, se punea sub cloșca cu pui sau se agăța la icoană.
În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate la uși, ferestre, la coarnele animalelor domestice, pentru a le feri de duhurile rele.
În județul Bihor, se zice că dacă te speli cu apă de ploaie căzută în ziua de 1 martie, vei fi mai frumos și mai sănătos.
În Banat, fetele se spală pe față cu zăpadă, ca să fie iubite. Fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților.
În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi se aruncă în aer, pentru că fericirea să fie mare și înaripată.
În Moldova, fetele oferă băieților mărțișoare de 1 martie, iar băieții le oferă fetelor mărțișoare de 8 martie.
