Meat.Milk.

02/10/2026

🥛 Piața lactatelor din UE arată semne clare de susținere: prețuri în creștere moderată, producție mai mare și exporturi solide.

Conform dashboardului DG AGRI actualizat la 30 septembrie 2026, prețul mediu al laptelui crud a ajuns la 42,0 €/100 kg, iar untul a înregistrat cea mai puternică evoluție dintre principalele produse lactate.

În același timp, exporturile UE de unt au crescut cu 36% în perioada ianuarie-mai 2026, iar colectarea laptelui de vacă a avansat cu 3,3% în primele șapte luni ale anului.

Exporturile UE: untul crește cu 36%, brânzeturile cu 4%

02/10/2026

📊 Piața cărnii de bovine în UE rămâne pe un trend ușor pozitiv, potrivit celor mai recente date ale Meat Market Observatory.

În săptămâna 39/2026, prețul mediu european pentru categoria A/C/Z R3 a ajuns la 635,2 €/100 kg, în creștere cu 0,4% față de săptămâna precedentă.

România se situează ușor peste media UE la această categorie, cu 638,7 €/100 kg, dar marchează o scădere săptămânală de 0,5%.

Media UE pentru categoria A/C/Z R3 a urcat la 635,2 €/100 kg

01/10/2026

🥚➡️🛒 Ce se întâmplă, de fapt, între „ou” și produsul pe care îl vedem la raft?

Termenul „platformă avicolă integrată” apare tot mai des în industria alimentară, dar nu este întotdeauna ușor de înțeles ce include.

Vorbim despre un lanț complet și coordonat: reproducție, incubație, ferme de creștere, furaje, abator autorizat, depozitare, logistică și distribuție.

📌 De ce contează acest model?
Pentru că ajută la trasabilitate, control operațional și continuitatea producției.

📌 Înseamnă automat „mai bun”?
Nu neapărat. Înseamnă, mai exact, un sistem organizat, standardizat și verificabil, în care fiecare etapă contează.

Prima verigă este reproducția

01/10/2026

O tranzacție care poate schimba dinamica pieței avicole din România.

Carmistin preia operarea activelor avicole Aaylex One, compania din spatele brandului Cocorico. Iar miza nu este deloc mică: vorbim despre una dintre cele mai mari platforme avicole integrate din țară.

De la reproducție și incubație, până la ferme, furaje, abator, depozitare și logistică, acordul vizează un lanț complet de producție.

📌 Ce se întâmplă cu cei peste 1.000 de angajați?
📌 Cum va fi asigurată continuitatea producției?
📌 Ce impact poate avea această mutare asupra pieței cărnii de pasăre?

Sunt întrebări importante pentru industrie, parteneri și consumatori.

Impact asupra angajaților și partenerilor

30/09/2026

Valoarea nu se oprește la produsul finit. Zerul, grăsimea și oasele pot deveni surse de proteine, lactoză, colagen sau combustibili.

Dar când se transformă potențialul în rentabilitate? Pentru procesatori, răspunsul depinde de calitate, tehnologie și piața de desfacere.

Grăsimea animală are utilizări alimentare și industriale.

30/09/2026

🥛 Ce se întâmplă cu laptele care nu ajunge în fabrică?
Pentru un fermier rămas fără cumpărător, fiecare litru contează. Vânzarea directă și automatele de lapte pot fi alternative, dar presupun păstrarea corespunzătoare, echipamente și respectarea condițiilor sanitar-veterinare.

♻️ Dacă laptele iese din circuitul alimentar, valorificarea sau eliminarea lui depinde de starea produsului și de regulile aplicabile fiecărei situații.

Ce ar ajuta cel mai mult fermierii să găsească alternative atunci când pierd un cumpărător?

29/09/2026

MEAT.MILK. 2027 – DIN NOU ÎMPREUNĂ!

O tradiție care continuă. Un nou capitol începe.

În 2027, Expo-Conferința Internațională MEAT.MILK. ajunge la cea de-a XVI-a ediție și reunește, din nou, oamenii care dau direcție industriei de carne și lapte.

📅 19–20 aprilie 2027
📍 Casino Sinaia

Două zile de dialog, business, networking, idei și oportunități, într-un eveniment devenit reper pentru industria agroalimentară din România.

16 ediții înseamnă mai mult decât un eveniment. Înseamnă o comunitate. O tradiție. O platformă de dialog și business construită împreună, ediție după ediție.

În 2027, povestea continuă!

19–20 aprilie 2027 | Casino Sinaia

29/09/2026

România accelerează în avicultură. Dar cât de mult reușim să valorificăm potențialul ovin?

Datele din 2026 conturează două realități diferite ale zootehniei românești: producția de carne de pasăre avansează rapid, în timp ce România rămâne un important producător de carne de oaie, fără ca acest volum să se transforme încă pe deplin în valoare adăugată, procesare și export.

📈 +16% creștere a producției de carne de pasăre în România, în prima jumătate a lui 2026 față de aceeași perioadă din 2025.

🐑 Aproximativ 6,03 milioane de ovine sacrificate în 2025, România reprezentând circa 19% din producția UE.

Două sectoare, două ritmuri și aceeași întrebare strategică: cm transformăm producția românească în mai multă valoare pentru fermieri și industria alimentară?

Ovinele: producție importantă, valoare încă insuficient valorificată

28/09/2026

🥛🇷🇴 Unde se pierde un leu din litrul de lapte românesc?

De la fermă până la raft, prețul laptelui trece prin mai multe mâini: fermier → colector → procesator → distribuitor → supermarket → consumator.

Dar cât din diferența dintre prețul de la fermă și cel de la raft ajunge, de fapt, la fiecare verigă?

📌 În mai 2026, fermierii români primeau, în medie, 39,01 euro/100 kg pentru laptele crud, potrivit Milk Market Observatory al Comisiei Europene.

Dincolo de prețul materiei prime apar însă costuri pentru:
➡️ colectare și răcire
➡️ transport
➡️ analiză și standardizare
➡️ procesare
➡️ ambalare
➡️ energie
➡️ depozitare și logistică
➡️ distribuție și retail

🔎 Important: datele oficiale nu oferă o „factură” pentru fiecare litru de lapte din supermarket. Prin urmare, nu putem spune, pe baza statisticilor oficiale, că diferența dintre prețul de la fermă și cel de la raft reprezintă profitul supermarketului.

👉 Mai corect spus, leul se fragmentează pe întregul lanț.

Iar întrebarea care merită pusă este:
Cât costă fiecare etapă și câtă valoare adaugă?

28/09/2026

🐄🇷🇴 România are lapte. Atunci de ce importăm lactate de aproape 1 miliard de euro?

România are vaci, are lapte și are o piață internă importantă. Cu toate acestea, industria locală rămâne dependentă de importuri.

📊 În 2024, o vacă de lapte din România a produs, în medie, 3.540 kg de lapte, față de 8.120 kg/vacă, media Uniunii Europene.

🔎 Problema nu este doar prețul laptelui. Contează productivitatea, dimensiunea fermelor, colectarea, puterea de negociere și capacitatea de procesare.

➡️ Aproximativ 75% dintre fermele românești au mai puțin de 5 vaci de lapte.

➡️ În 2025, importurile de produse lactate au ajuns la aproximativ 1 miliard de euro, iar deficitul comercial al sectorului a fost de circa 700 de milioane de euro.

➡️ România a importat în 2025 aproape 184.000 de tone de lapte crud, în creștere cu 13,2% față de anul precedent.

Paradoxul este că România produce lapte, dar o parte importantă din această materie primă nu ajunge în circuitul industrial modern, iar valoarea adăugată generată în țară rămâne limitată.

💬 Întrebarea nu mai este doar cât lapte producem, ci câtă valoare reușim să construim în România din laptele pe care îl producem.

România nu are nevoie doar de mai mult lapte. Are nevoie de mai multă valoare din fiecare litru.