IRES

16/09/2026

Riscurile economice, sociale, climatice, tehnologice și geopolitice se suprapun, se influențează reciproc și ajung să afecteze direct viața de zi cu zi, de la siguranța locului de muncă și stabilitatea veniturilor până la încrederea cu care oamenii privesc viitorul.

În acest context al policrizelor, bunăstarea nu mai poate fi înțeleasă doar prin prisma veniturilor sau a consumului. Ea înseamnă și siguranță, capacitatea de a face față situațiilor neprevăzute și accesul la resursele și instrumentele care îi ajută pe oameni să se protejeze.

𝐂𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚𝐭̦𝐢 𝐬𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐟𝐚𝐭̦𝐚 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞 𝐧𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐜𝐞𝐩𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐚̆𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐫?
Acesta a fost punctul central al prezentării susținute de colegul nostru Dan Jurcan, director de cercetare IRES, pr baza rezultatelor celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, cercetare realizată pentru UNSAR.
Prezentarea a avut loc în cadrul mesei rotunde „România în fața riscului: De la percepție și vulnerabilitate la reziliență economică și socială”, organizată de Aspen Institute Romania, în parteneriat cu UNSAR, și găzduită de Banca Naţională a României.

Datele Barometrului indică o deteriorare a percepției asupra bunăstării și evidențiază vulnerabilități persistente în raport cu riscurile economice și sociale. Aproximativ șase din zece români consideră utile instrumentele financiare de protecție. Între recunoașterea utilității lor și folosirea efectivă există însă o distanță alimentată de constrângerile financiare, nivelul de informare și lipsa unor stimulente adecvate.
Prin datele sale, acest tip de studiu ne ajută să înțelegem mai bine felul în care românii își evaluează prezentul, riscurile de care se tem și resursele pe care consideră că se pot baza. În același timp, oferă un punct de plecare pentru dialogul dintre instituțiile publice, mediul privat, mediul academic și societatea civilă despre soluțiile prin care vulnerabilitatea poate fi transformată în reziliență.

Evenimentul a reunit aproximativ 40 de decidenți publici, lideri din sectorul privat și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile.

Mulțumim UNSAR pentru încrederea acordată IRES în realizarea acestei cercetări, Aspen Institute Romania pentru organizarea dialogului și Băncii Naționale a României pentru găzduire.

08/07/2026

Cum influențează publicitatea deciziile oamenilor privind propria sănătate?
Un nou studiu publicat în revista Farmacia, bazat pe un eșantion reprezentativ la nivel național și pe date culese de IRES, analizează consumul de suplimente alimentare în România și evidențiază rolul pe care expunerea la comunicarea comercială îl poate avea în acest comportament.

Semnat de Cristina Ioana Niculaș, Marius Călin Cherecheș, Sonia Bianca Blaj și Daniela-Lucia Muntean, studiul investighează prevalența consumului de suplimente alimentare în România și evidențiază factorii sociali și de comunicare care influențează acest comportament.

Printre concluziile care merită reținute:

📌 35,9% dintre adulții din România au utilizat suplimente alimentare în ultimele 12 luni;

📌 Peste jumătate dintre respondenți declară că sunt expuși aproape zilnic la reclame pentru suplimente alimentare;

📌 Consumul este mai frecvent în rândul femeilor (42,5% față de 28,8% în cazul bărbaților), al persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani (43,8%) și al absolvenților de studii superioare (54%, comparativ cu 25% în rândul persoanelor cu studii primare);

📌 68% dintre utilizatori spun că aleg suplimentele în urma recomandării medicului;

📌 Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că dacă un produs este ”natural”, atunci este sigur pentru sănătate.

Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este paradoxul relației dintre încrederea în publicitate și efectele acesteia asupra comportamentului de consum: deși peste 80% dintre români declară că au puțină sau foarte puțină încredere în reclamele la suplimente alimentare, frecvența expunerii la aceste reclame rămâne un predictor semnificativ al consumului.
Autorii interpretează aceste rezultate într-un cadru mai larg, arătând că suplimentele alimentare au devenit parte a unui proces de biomedicalizare a vieții cotidiene și a unei culturi contemporane a prevenției, în care sănătatea este tot mai mult privită ca un domeniu al alegerilor individuale și al consumului.

Dincolo de cifrele privind consumul de suplimente alimentare, studiul aratǎ un fenomen social mai amplu: modul în care oamenii iau decizii privind propria sănătate într-un spațiu în care recomandările medicale, experiențele personale și comunicarea comercială coexistă și se influențează reciproc.

Pentru IRES, participarea la astfel de proiecte reprezintă o componentă firească a misiunii noastre de a produce date și analize care contribuie la înțelegerea fenomenelor sociale și la fundamentarea deciziilor publice. Credem că valoarea cercetării nu se măsoară doar prin calitatea datelor colectate, ci și prin capacitatea acestora de a genera cunoaștere pentru comunitatea științifică și pentru societate.

Felicităm autorii pentru această inițiativă și ne bucurăm că datele culese de IRES pot susține cercetări publicate în reviste științifice de prestigiu și pot contribui la dezvoltarea cunoașterii în domenii relevante pentru societate.

📑 Articolul pe larg este disponibil aici 👉https://farmaciajournal.com/wp-content/uploads/art-25-Niculas_Muntean_864-874.pdf

21/05/2026

📻 Tu ce post de radio ai ascultat, în ultimele 24 de ore?

Dacă primești un telefon și auzi o astfel de întrebare, este bine să știi că ai fost selectat/ă în eșantionul de persoane invitate să participe la Studiul de Audiență Radio, cercetarea care măsoară consumul de radio din România, realizată de ARA — Asociația Română pentru Audiență Radio.

Studiul de Audiență Radio este reperul oficial al pieței pentru măsurarea audiențelor radio și singurul studiu de audie. Pe baza răspunsurilor oferite de ascultători, sunt generate date esențiale despre modul în care românii ascultă radio: ce posturi aleg, când, unde și cât ascultă și cm se schimbă obiceiurile sau preferințele lor de consum în timp.

Într-o piață media dinamică, astfel de date sunt esențiale. Ele oferă repere obiective pentru posturile de radio, agențiile de media, clienții de publicitate și toți actorii implicați în ecosistemul radio. Măsurarea audiențelor contribuie la decizii mai bine fundamentate, la transparență și la o mai bună înțelegere a publicului.

Radioul rămâne un canal media relevant, apropiat de oameni și prezent în ritmul cotidian al vieții: informează, conectează, însoțește și creează comunități de ascultători.

IRES și Mercury Research sunt companiile de cercetare care realizează colectarea datelor pentru Studiul de Audiență Radio. Le mulțumim tuturor celor care aleg să răspundă atunci când sunt apelați și să participe la studiu. Prin implicarea lor, contribuie la o imagine mai clară, mai corectă și mai relevantă asupra modului în care românii ascultă radio.

ARA a publicat recent datele aferente valului de primăvară 2026.
Toate clasamentele sunt disponibile 👉
https://www.audienta-radio.ro/userfiles/File/Rezultate%20SAR%20W1_2026.pdf

12/05/2026

Prezentarea studiului național cu privire la PROGRAMUL PENTRU ŞCOLI AL ROMÂNIEI

11/05/2026

Programul pentru Școli al României reprezintă una dintre cele mai importante intervenții publice dedicate copiilor, având un rol esențial atât în sprijinirea accesului la alimentație pentru elevi, cât și în reducerea vulnerabilităților sociale și educaționale.

Pentru numeroși copii proveniți din familii aflate în dificultate, acest program înseamnă nu doar acces la produse alimentare de bază, ci și o formă concretă de sprijin care contribuie la participarea școlară, la reducerea inegalităților și la crearea unui mediu educațional mai echitabil.

În acest context, evaluarea constantă a impactului programului devine esențială. Politicile publice eficiente au nevoie de date, de feedback din partea beneficiarilor și de mecanisme reale de monitorizare pentru a putea răspunde nevoilor comunităților.

La solicitarea Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), am realizat un studiu complex, la nivel național:
📊un sondaj național în rândul a 1.600 de părinți de copii minori, din care 1.074 de părinți au copii care au beneficiat de acest program, în ultimii trei ani;
🎙️o componentă calitativă bazată pe 17 interviuri semi-structurate realizate cu actori instituționali din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării, de la nivel de decizie (consilii județene, inspectorate) până la nivel operațional (directori, profesori, responsabili de program);
oferind, astfel, o imagine completă, atât statistică, cât și de teren, asupra modului în care funcționează programul.

Rezultatele cercetării vor fi prezentate, marți, la evenimentul LAPTE și CARTE, și vor fi urmate de o dezbatere organizată de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Portant PA și Edupedu.ro.

Programul pentru școli al României, cunoscut public drept „Lapte și corn”, are relevanță socială și impact real în comunitățile vulnerabile, arată un raport calitativ realizat de IRES în 2026. Conc…

09/05/2026

Sprijinul românilor pentru apartenența la UE rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori.

La aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, sondajul „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” arată că românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu libertatea de circulație, oportunitățile economice, accesul la educație și mobilitate, dar exprimă totodată preocupări importante legate de costul vieții, emigrarea tinerilor, securitate și capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor actuale.

Comparativ cu datele disponibile din 2016, se observă schimbare semnificativă de ton în percepția publică: dacă în urmă cu un deceniu relația cu Uniunea Europeană era evaluată într-o cheie predominant optimistă și aspiratională, în prezent românii privesc apartenența europeană într-o manieră mai nuanțată, influențată de contextul economic, de tensiunile geopolitice și de transformările sociale din ultimii ani.
Sondajul arată o Românie majoritar pro-europeană, dar mai prudentă, mai critică și mai puțin entuziastă decât în 2016. Totuși, comparațiile cu 2016 arată o slăbire a entuziasmului: scade percepția că România a avut de câștigat din aderare, scade disponibilitatea declarată de a vota pentru rămânere și crește zona ambivalentă sau demobilizată.
Temele europene sunt evaluate tot mai mult prin prisma impactului concret asupra vieții cotidiene: economie, prețuri, securitate, agricultură, migrație și protecția drepturilor cetățenilor.
Principalul clivaj al modului în care este percepută Uniunea Europeană este educațional. Persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile UE, mai informate, mai interesate, mai mobile, mai încrezătoare în capacitatea UE de protecție și mai rezistente la discursul suveranist. Persoanele cu educație joasă sunt mai vulnerabile la percepții negative legate de prețuri, mai puțin informate și mai puțin convinse că apartenența la UE a produs beneficii.
Al doilea clivaj este generațional. Tinerii sunt mai favorabili UE, mai interesați de economie, drepturi și mobilitate, dar nu sunt neapărat lipsiți de anxietăți. Grupa 51–65 de ani apare în mai multe cazuri ca segment critic: are nivel mai ridicat de percepții nefavorabile, mai mult acord cu opiniile suveraniste și mai mult scepticism privind viitorul UE.
Pentru români, Uniunea Europeană nu mai reprezintă doar un proiect politic sau instituțional, ci un actor direct conectat la stabilitatea economică, siguranța regională și perspectivele de dezvoltare ale societății.

📊 10 DATE-CHEIE DIN SONDAJ:

🇪🇺 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană;
🇪🇺55% se consideră informați despre UE și politicile sale, față de 40% în 2016;
🇷🇴47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, față de 62% în 2016;
🇷🇴29% cred că România a avut și de câștigat, dar și de pierdut din aderare;
🇷🇴70% indică libertatea de circulație drept principal avantaj al apartenenței la UE;
🇷🇴57% văd prețurile ridicate ca principal dezavantaj al apartenenței la UE;
🇪🇺66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum;
🇪🇺78% consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent;
🇪🇺51% dintre români au încredere multă și destul de multă în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar;
🇪🇺23% văd o Uniune Europeană mai unită și mai puternică în viitor, 44% cred că va rămâne la fel cm este acum, în timp ce 32% sunt de părere că UE se va dezintegra treptat.

11/04/2026

Vă dorim zile luminate, încredere și speranță, bucurie și sănătate.