IRES

21/05/2026

📻 Tu ce post de radio ai ascultat, în ultimele 24 de ore?

Dacă primești un telefon și auzi o astfel de întrebare, este bine să știi că ai fost selectat/ă în eșantionul de persoane invitate să participe la Studiul de Audiență Radio, cercetarea care măsoară consumul de radio din România, realizată de ARA — Asociația Română pentru Audiență Radio.

Studiul de Audiență Radio este reperul oficial al pieței pentru măsurarea audiențelor radio și singurul studiu de audie. Pe baza răspunsurilor oferite de ascultători, sunt generate date esențiale despre modul în care românii ascultă radio: ce posturi aleg, când, unde și cât ascultă și cm se schimbă obiceiurile sau preferințele lor de consum în timp.

Într-o piață media dinamică, astfel de date sunt esențiale. Ele oferă repere obiective pentru posturile de radio, agențiile de media, clienții de publicitate și toți actorii implicați în ecosistemul radio. Măsurarea audiențelor contribuie la decizii mai bine fundamentate, la transparență și la o mai bună înțelegere a publicului.

Radioul rămâne un canal media relevant, apropiat de oameni și prezent în ritmul cotidian al vieții: informează, conectează, însoțește și creează comunități de ascultători.

IRES și Mercury Research sunt companiile de cercetare care realizează colectarea datelor pentru Studiul de Audiență Radio. Le mulțumim tuturor celor care aleg să răspundă atunci când sunt apelați și să participe la studiu. Prin implicarea lor, contribuie la o imagine mai clară, mai corectă și mai relevantă asupra modului în care românii ascultă radio.

ARA a publicat recent datele aferente valului de primăvară 2026.
Toate clasamentele sunt disponibile 👉
https://www.audienta-radio.ro/userfiles/File/Rezultate%20SAR%20W1_2026.pdf

12/05/2026

Prezentarea studiului național cu privire la PROGRAMUL PENTRU ŞCOLI AL ROMÂNIEI

11/05/2026

Programul pentru Școli al României reprezintă una dintre cele mai importante intervenții publice dedicate copiilor, având un rol esențial atât în sprijinirea accesului la alimentație pentru elevi, cât și în reducerea vulnerabilităților sociale și educaționale.

Pentru numeroși copii proveniți din familii aflate în dificultate, acest program înseamnă nu doar acces la produse alimentare de bază, ci și o formă concretă de sprijin care contribuie la participarea școlară, la reducerea inegalităților și la crearea unui mediu educațional mai echitabil.

În acest context, evaluarea constantă a impactului programului devine esențială. Politicile publice eficiente au nevoie de date, de feedback din partea beneficiarilor și de mecanisme reale de monitorizare pentru a putea răspunde nevoilor comunităților.

La solicitarea Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), am realizat un studiu complex, la nivel național:
📊un sondaj național în rândul a 1.600 de părinți de copii minori, din care 1.074 de părinți au copii care au beneficiat de acest program, în ultimii trei ani;
🎙️o componentă calitativă bazată pe 17 interviuri semi-structurate realizate cu actori instituționali din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării, de la nivel de decizie (consilii județene, inspectorate) până la nivel operațional (directori, profesori, responsabili de program);
oferind, astfel, o imagine completă, atât statistică, cât și de teren, asupra modului în care funcționează programul.

Rezultatele cercetării vor fi prezentate, marți, la evenimentul LAPTE și CARTE, și vor fi urmate de o dezbatere organizată de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Portant PA și Edupedu.ro.

Programul pentru școli al României, cunoscut public drept „Lapte și corn”, are relevanță socială și impact real în comunitățile vulnerabile, arată un raport calitativ realizat de IRES în 2026. Conc…

09/05/2026

Sprijinul românilor pentru apartenența la UE rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori.

La aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, sondajul „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” arată că românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu libertatea de circulație, oportunitățile economice, accesul la educație și mobilitate, dar exprimă totodată preocupări importante legate de costul vieții, emigrarea tinerilor, securitate și capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor actuale.

Comparativ cu datele disponibile din 2016, se observă schimbare semnificativă de ton în percepția publică: dacă în urmă cu un deceniu relația cu Uniunea Europeană era evaluată într-o cheie predominant optimistă și aspiratională, în prezent românii privesc apartenența europeană într-o manieră mai nuanțată, influențată de contextul economic, de tensiunile geopolitice și de transformările sociale din ultimii ani.
Sondajul arată o Românie majoritar pro-europeană, dar mai prudentă, mai critică și mai puțin entuziastă decât în 2016. Totuși, comparațiile cu 2016 arată o slăbire a entuziasmului: scade percepția că România a avut de câștigat din aderare, scade disponibilitatea declarată de a vota pentru rămânere și crește zona ambivalentă sau demobilizată.
Temele europene sunt evaluate tot mai mult prin prisma impactului concret asupra vieții cotidiene: economie, prețuri, securitate, agricultură, migrație și protecția drepturilor cetățenilor.
Principalul clivaj al modului în care este percepută Uniunea Europeană este educațional. Persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile UE, mai informate, mai interesate, mai mobile, mai încrezătoare în capacitatea UE de protecție și mai rezistente la discursul suveranist. Persoanele cu educație joasă sunt mai vulnerabile la percepții negative legate de prețuri, mai puțin informate și mai puțin convinse că apartenența la UE a produs beneficii.
Al doilea clivaj este generațional. Tinerii sunt mai favorabili UE, mai interesați de economie, drepturi și mobilitate, dar nu sunt neapărat lipsiți de anxietăți. Grupa 51–65 de ani apare în mai multe cazuri ca segment critic: are nivel mai ridicat de percepții nefavorabile, mai mult acord cu opiniile suveraniste și mai mult scepticism privind viitorul UE.
Pentru români, Uniunea Europeană nu mai reprezintă doar un proiect politic sau instituțional, ci un actor direct conectat la stabilitatea economică, siguranța regională și perspectivele de dezvoltare ale societății.

📊 10 DATE-CHEIE DIN SONDAJ:

🇪🇺 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană;
🇪🇺55% se consideră informați despre UE și politicile sale, față de 40% în 2016;
🇷🇴47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, față de 62% în 2016;
🇷🇴29% cred că România a avut și de câștigat, dar și de pierdut din aderare;
🇷🇴70% indică libertatea de circulație drept principal avantaj al apartenenței la UE;
🇷🇴57% văd prețurile ridicate ca principal dezavantaj al apartenenței la UE;
🇪🇺66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum;
🇪🇺78% consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent;
🇪🇺51% dintre români au încredere multă și destul de multă în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar;
🇪🇺23% văd o Uniune Europeană mai unită și mai puternică în viitor, 44% cred că va rămâne la fel cm este acum, în timp ce 32% sunt de părere că UE se va dezintegra treptat.

11/04/2026

Vă dorim zile luminate, încredere și speranță, bucurie și sănătate.

24/02/2026

Patru ani de război în Ucraina: cm a redesenat conflictul din Ucraina percepția securității în România și în Europa?

Se împlinesc, astăzi, patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. Pentru Europa, acest moment nu este doar o bornă cronologică, ci un punct de inflexiune strategică. Pentru România, aflată în proximitatea directă a conflictului, războiul nu este o realitate îndepărtată, ci un reper central în modul în care este înțeleasă securitatea.

Datele unui sondaj recent, realizat de IRES arată că:

🇪🇺războiul prezent din vecinătatea Uniunii Europene este principala amenințare de securitate percepută la adresa Europei. Aproximativ 70% dintre respondenți îl consideră o amenințare gravă la nivel european.

🇷🇴peste jumătate (53%) dintre participanții la studiu afirmă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează direct România.

Nicio altă amenințare nu reunește simultan acest nivel de gravitate sistemică și percepție de impact intern.

Însă războiul nu este doar o temă de politică externă; el structurează percepția vulnerabilităților interne. În ierarhia amenințărilor europene, conflictul militar este plasat alături de instabilitatea economică și dezinformare în nucleul dur al riscului și devine astfel punctul de ancorare al unei percepții cumulative a vulnerabilității.

🔺Pentru o parte importantă a populației, securitatea militară și securitatea materială sunt inseparabile. Faptul că instabilitatea economică este evaluată aproape la fel de grav ca războiul arată că impactul conflictului este internalizat prin prețuri, energie, locuri de muncă și incertitudine cotidiană.
🔺Un alt efect major al conflictului este securitizarea spațiului informațional. 78% dintre respondenți cred că există campanii constante de manipulare informațională a Rusiei în Europa, iar 44% percep dezinformarea ca impact direct asupra României.

Observăm, astfel, că războiul nu a produs doar o anxietate militară, ci a consolidat percepția că informația însăși este un câmp de luptă și a contribuit la redefinirea securității în termeni multipli: frontiere, economie, energie, informație, încredere instituțională.

Patru ani mai târziu, observăm că războiul din Ucraina a schimbat fundamental modul în care este percepută securitatea în România și în Europa, mutând securitatea din sfera abstractă a geopoliticii în viața cotidiană a cetățeanului.

La patru ani de la începutul său, impactul său principal nu este doar militar. Este cognitiv, economic și politic. Iar stabilitatea democratică depinde de capacitatea de a gestiona aceste intersecții fără ca ele să se transforme în fracturi interne.

Studiul pe larg 👉https://ires.ro/uploads/articole/ires_securitatea-europei_sondaj-de-opinie_februarie-2026_raport.pdf

19/02/2026

România nu resimte doar presiunea riscurilor externe. Datele din sondajul IRES indică și o fragilitate internă legată de nivelul scăzut de încredere în leadership.

68% dintre români consideră țara vulnerabilă la amenințările externe care afecteazǎ Europa, însă:
🔺doar un sfert dintre ei au încredere în capacitatea liderilor europeni de a gestiona eficient crizele;
🔺doar 15% declară că au încredere în capacitatea liderilor români de a face același lucru.

Această discrepanță între percepția vulnerabilității și încrederea instituțională reprezintă o vulnerabilitate suplimentară. În contexte de insecuritate sistemică, încrederea devine o resursă strategică.

ℹ️ Datele pe larg
👇

https://ires.ro/uploads/articole/ires_securitatea-europei_sondaj-de-opinie_februarie-2026_raport.pdf

18/02/2026

Europa traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimele decenii. Războiul din proximitatea Uniunii Europene continuă să tensioneze arhitectura de securitate regională, competiția geopolitică se intensifică, iar instabilitatea economică și presiunea informațională fragilizează coeziunea internă. În acest context, sentimentul unei Europe mai vulnerabile devine tot mai prezent în dezbaterea publică.

🇪🇺Sondajul IRES surprinde modul în care românii evaluează aceste riscuri și poziționarea României în cadrul european.

📊 Câteva dintre rezultatele-cheie ale sondajului:

▪️ 46% dintre români consideră că Europa este, în prezent, nesigură.
▪️ 79% cred că nivelul amenințărilor globale a crescut în ultimii cinci ani, iar 74% cred cǎ au crescut și cele la adresa Europei.

▪️ Războiul din proximitatea UE (34%), dezinformarea (22%) și instabilitatea economică sunt principalele amenințări percepute la adresa securității Europei.
▪️ 68% dintre respondenți percep România ca fiind vulnerabilă la amenințările externe care afecteazǎ Europa.

Evaluarea amenințărilor la adresa securității Europei pe scala de gravitate (nivelurile „gravă” și „foarte gravă” cumulate) arată următoarea ierarhie:

🔺Dezinformarea și manipularea online - 78%
🔺Războiul din proximitatea UE - 71%
🔺Instabilitatea economică - 70%
🔺Atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice - 67%
🔺Terorismul – 60%
🔺Politica externă a Rusiei – 58%
Schimbările climatice (44%) și expansiunea economică și tehnologică a Chinei (38%) sunt percepute ca amenințări mai puțin severe în comparație cu celelalte riscuri.

🇷🇴În ceea ce privește impactul direct asupra României, ierarhia este similară: pe primul loc se află războiul din proximitatea UE, urmat de dezinformare, instabilitate economică, politica externă a SUA și atacurile cibernetice.

În același timp, studiul arată o un nivel de încredere modest al românilor în capacitatea leadershipul-ului european și intern, cu un grav deficit de încredere în plan intern:
▪️ Doar 26% au încredere în liderii europeni pentru gestionarea crizelor și doar 15% în liderii români.

Un element central al studiului este diferența dintre percepția sistemică și experiența individuală. Majoritatea românilor consideră că riscurile globale și europene au crescut, însă doar 30% afirmă că propria siguranță personală s-a deteriorat. Se conturează astfel o percepție accentuată a vulnerabilității la nivel macro, fără o internalizare directă a insecurității în plan personal.

Dimensiunea informațională este esențială în această ecuație. Dezinformarea este percepută ca o amenințare majoră, iar expunerea la narațiuni controversate este ridicată. O parte semnificativă a populației consideră plauzibile mesaje care relativizează responsabilitățile în conflictul din Ucraina sau pun sub semnul întrebării legitimitatea unor acțiuni occidentale. În paralel, comportamentele de verificare a informațiilor sunt moderate, iar recomandarea algoritmică de conținut politic este frecventă.

ℹ️ Raportul complet
👇

https://ires.ro/uploads/articole/ires_securitatea-europei_sondaj-de-opinie_februarie-2026_raport.pdf

04/02/2026

Care este participarea și interesul românilor față de programele de prevenție oncologică?

⚠️Doar 5% dintre români au participat, în ultimii 5 ani, la un program gratuit de screening pentru depistarea precoce a cancerului.
95% nu au participat deloc, indiferent de vârstă, educație, venit sau regiune.

✅În același timp, 61% declară că sunt interesați, în mare și foarte mare măsură, să participe la astfel de programe.
39% spun că sunt interesați în mică măsură sau deloc.

🔎Tipurile de cancer pentru care există cel mai mare interes de screening:
🔹cancer de sân – 41%

🔹cancer de col uterin – 39%

🔹cancer pulmonar – 34%

🔹cancer de prostată – 32%

🔹cancer colorectal – 28%

Care sunt motivele neparticipării?
🔺
„Nu este necesar în cazul meu / îmi fac analize periodic” – 47%
🔺
„Nu am suficient timp” – 45%
🔺
„Nu am fost informat despre astfel de inițiative” – 20%
🔺
„Mi-e teamă de rezultat” – 19%

📈În prezent, 12% dintre participanti spun că au o persoană apropiată din familie diagnosticată cu cancer.
2% sunt ei înșiși diagnosticați.

📌Ce ne arată datele?

🔸Discrepanța dintre participare și interes la programele de screening indică nu lipsa de interes a populației, ci ineficiența mecanismelor de acces și comunicare publică.

🔸Participarea redusă este uniformă la nivelul tuturor categoriilor socio-demografice (vârstă, educație, venit, regiune) sugerează o problemă de sistem, nu de grup țintă și indică faptul că screeningul oncologic nu este integrat ca practică de rutină în viața populației, ci rămâne un comportament excepțional.

România se află într-un paradox al prevenției oncologice: o populație dispusă să participe, dar are un sistem care nu reușește să o mobilizeze.

În Ziua Internațională de Luptă Împotriva Cancerului, aceste date transmit un mesaj clar:
prevenția oncologică nu mai poate fi tratată ca o campanie punctuală, ci trebuie asumată ca politică publică permanentă, cu infrastructură, comunicare și responsabilitate instituțională.

ℹ️Studiul a fost realizat sub forma unui sondaj de opinie repreznetativ la nivel național, pe un eșantion de 1.152 de persoane adulte din România.
Marja de eroare a sondajului este de ±2,94%.
Datele au fost culese în iunie-iulie 2025, prin intermediul chestionarului aplicat telefonic.

Datele pe larg
👇

https://ires.ro/uploads/articole/ires_sanatatea-romanilor_sondaj-national_raport-de-cercetare_preventie-oncologica.pdf

27/01/2026

Ce simt românii care trăiesc departe de țară? Cum se raportează la România, la stat, la politică, la ideea de „acasă”, după un ciclu electoral tensionat?

Studiul „Diaspora neascultată” s-a bazat pe conversații, experiențe de viață și emoții împărtășite în grupuri de discuție cu români din diaspora europeană căutând să identifice mecanisme de percepție, registre afective, forme de atașament ori de ruptură față de România.

⚙️ IRES a avut rolul de a face auzite vocile românilor din cele 6 țări în care românii au cele mei importante comunități, iar analiza și interpretarea acestor discuții au fost realizate de sociologul Barbu Mateescu.

📝 Concluziile lui Barbu Mattescu au arătat că “percepția diasporei față de România este definită în bună măsură de partea de Românie pe care o percep sau vizitează. Românii ce provin din marile orașe consideră că România este în dezvoltare, că locurile de muncă sunt numeroase și bine plătite, iar progresul este major. Cei ce provin din localități mai mici, în special din Vechiul Regat, consideră că România este subdezvoltată și în profundă erodare. Aceste percepții le oglindesc pe cele din interiorul țării și ajută la definirea opțiunilor de vot, unii români din diaspora dorind o schimbare radicală, iar alții opunându-se. În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică. Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor.”

🔎De ce sunt importante aceste studii?
Pentru că diaspora nu este doar un „electorat extern”, ci un spațiu social cu experiențe distincte, cu biografii marcate de migrație, comparație, dezrădăcinare și loialități multiple. A vorbi cu românii din diaspora înseamnă a înțelege nu doar opțiuni de vot, ci stări de spirit, așteptări, frustrări, forme de speranță și sentimentul - adesea prezent - de a nu fi ascultați, într-un context post-electoral.
Ne-am bucurat să îi ascultăm și le mulțumim tuturor celor care ne-au acordat din timpul lor pentru a sta de vorbă cu noi.

Studiile post-electorale calitative sunt esențiale pentru cercetarea electorală tocmai pentru că merg dincolo de rezultate: ele explică de ce oamenii votează într-un anumit fel, cm își construiesc explicațiile și ce relație emoțională păstrează cu statul român.

Acest demers se înscrie într-un parteneriat constant și de durată între IRES și Fundația Konrad Adenauer, construit în timp, cu rigoare, dialog și preocuparea reală de a înțelege societatea românească în toate straturile ei - inclusiv acolo unde vocea oamenilor este mai greu de auzit.

📘 „Diaspora neascultată” este, în fond, o invitație la ascultare. Una necesară, dacă vrem să înțelegem nu doar dinamica din perioadele electorale, ci să aprofundăm continuu ce se întâmplă, mai profund, între oameni și România de azi.

Raportul complet
👇
https://www.kas.de/documents/278807/0/Mateescu_Diaspora+Neascultat%C4%83.pdf/ea67898c-2e75-babd-87c8-fb8bf8765fc5?version=1.0&t=1769158586321

Un articol detaliat despre acest studiu
🗞️
https://hotnews.ro/document-diaspora-neascultata-un-studiu-despre-cum-isi-vad-tara-romanii-din-strainatate-antipatia-fata-de-politicieni-ii-uneste-cum-difera-electoratele-lui-nicusor-dan-si-george-s-2157726