04/03/2026
T𝐨ț𝐢 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬ă ș𝐭𝐢𝐦 𝐚𝐬𝐭𝐚. 𝐂𝐞 𝐬ă (𝐍𝐔) 𝐟𝐚𝐜𝐢 𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐭𝐫𝐞𝐦𝐮𝐫: (mic) ghid de supravieţuire în casă, pe stradă sau în mașină. Ce ar trebui să conţină trusa de supravieţuire?
𝟏. Î𝐧 𝐜𝐚𝐬ă: dacă te afli intr-o cladire ramâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite ("duck, cover and hold") sunt simple şi asigură protectia individuala prin 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐦𝐢ş𝐜ă𝐫𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐞: ghemuit, acoperit şi protejat.
E preferabil să vă ghemuiţi cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme şi să vă acoperiţi capul cu braţele sau palmele, pentru protecţie. Vă puteţi asigura protecţie suplimentară adapostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spaţiu gol lângă ele în caz de prăbușire şi cât mai departe de ferestre.
Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (între 2 paturi, două maşini, între două rânduri de birouri) ce delimitează aşa zisul triunghi al supravieţuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cm ar fi maşina de spalat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.
𝐚) 𝐃𝐚𝐜ă 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞ţ𝐢 î𝐧 𝐛𝐮𝐜ă𝐭ă𝐫𝐢𝐞, în primul rând închideti aragazul şi depărtaţi-vă de bufetul din care poate cădea vesela.
𝐛) 𝐃𝐚𝐜ă 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞ţ𝐢 î𝐧 𝐩𝐚𝐭, rămâneţi acolo şi acoperiţi capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este aşezat patul nu e recomandat să aveţi tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucat ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii.
𝟐. 𝐏𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝ă: Căutaţi spaţii cât mai largi şi asiguraţi protecţia individuală. Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Sub nicio formă nu vă adapostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.
𝟑. Î𝐧 𝐦𝐚ş𝐢𝐧ă: opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Evitaţi apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înalta tensiune.
𝟒. Î𝐧 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐠𝐥𝐨𝐦𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinte) nu alergaţi catre iesire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă şi vecinii de pe rând.
Ce ar trebui să avem pregatit în 𝐭𝐫𝐮𝐬𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞ț𝐮𝐢𝐫𝐞: apă, alimente uşoare şi compacte (bomboane cu zahăr, biscuiţi uscaţi), medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale.
Şi nu în ultimul rând, aţi văzut şi dumneavoastră, nu suprasolicitaţi reţelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un sms ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine.
𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞!
1. În Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata noptii ar produce peste 3400 de victime, din care 900 urgenţe absolute. Asta doar conform simulărilor.
2. În cazul unui cutremur major, Iașul ar putea fi cel mai afectat oraș, după Bucuresti. Azi, la 49 ani de la marele cutremur, 10% dintre locuitori (28.000) trăiesc în 196 de blocuri cu risc seismic, dintre care 62 blocuri încadrate la gradul I.
Pentru o reală eficienţă noţiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum tabla înmulţiri. Repetitio mater studiorum est. Predarea acestor ore de educaţie pentru sănătate ne va permite să ştim cm să acţionăm atât pentru a ne proteja pe noi cât şi pentru a-i salva pe alţii. Legea mea privind orele de educaţie pentru sănătate este deja depusă în parlament.
Rămâne o mare întrebare. Suntem pregătiți pentru un cutremur major, precum cel din 4 martie 1977? Voi ce credeți?
