Solution Media

08/08/2024

SELECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE – „ESTE SAU NU ESTE” LA SLATINA
În municipiul Slatina, Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Olt, al cărui beneficiar a fost şi UAT Slatina a fost implementat cu succes? Colectare selectivă eficientă?
La începutul anului 2022 s-a semnat contractul de colectare și transport al deșeurilor între Consiliul Județean Olt și firma Salubris SA, care se va ocupa de acest serviciu pentru următorii 8 ani. Astfel, a devenit operațional întreg Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor din județul Olt.
Colectarea “din poartă în poartă“ nu pare a fi dat roade, dacă ne uităm la marginea municipiului Slatina, al comunelor din județ, încă o să vedem mormane de gunoi incendiate, depozitate în spații neutorizate sau chiar îngropate în pământ.
De ce? Pentru că, în fapt, oamenii reclama ca administraţia locală din Slatina și operatorul de salubritate nu își îndeplinesc atribuțiile ce le revin în gestionarea deşeurilor (asigurarea/repartizarea infrastructurii), lucruri ce conduc la depozitarea/colectarea deșeurilor în amestec. În cealaltă tabără sunt cetățenii, ce par a fi greu de obișnuit cu termenul “eco friendly”, depozitând reziduuri menajere/din construcţii în spaţii neautorizate, sau chiar înființează stații de sortare și colectare selectivă pe terenurile proprii, pentru obținerea unor sume considerabile de bani.
În anul 2023, în municipiul Slatina, deșeurile colectate ca și reciclabile au reprezentat doar 2.5% din totalul deșeurilor colectate (circa 700 tone din 28.000 tone), diferența de 97.5% fiind reprezentantă de deșeurile menajere, iar efectiv deviate de la depozitare au fost circa 1,5% din totalul deșeurilor colectate.
Situația stă la fel ca în întreg județul Olt unde se înregistrează un procent foarte mic de deviere de la depozitare a deșeurilor municipale, circa 1.35% (1100 tone din 82.000 tone), deși ținta stabilită la nivelul UE este de 55%. Cu toate că pentru atingerea acestei ținte este neapărat necesară existența unei stații de tratare mecanică și biologică, județul Olt este departe și de ținta care trebuie atinsă în actualele condiții, anume 9%, cauza principală fiind procesul deficitar de colectare selectivă.
În atare condiții, primăriile din județul Olt sunt nevoite să achite o taxă de penalizare de 50 lei/tonă către Administrația Fondului de Mediu, pentru diferența dintre procentul țintei de deviere de la depozitare și procentul atins, astfel că în județului Olt trebuie achitată respectiva taxă pentru circa 48.5% din totalul deșeurilor produse (la nivelul UAT-urilor este prevăzută o țintă de deviere de 50%).
Tragem concluzia că în fapt colectarea selectivă e și nu e în municipiul Slatina, din moment ce nu există sistem sau pubele de colectare selectivă, se colectează în amestec, iar depozitarea se realizează tot în amestec.

01/08/2024

Articolul publicat este fundamentat pe datele oficiale comunicate de institutiile invocate în cuprinsul acestuia (în temeiul legii 544/2001) și prin cercetarea informațiilor pe subiect reiesite pe principalele grupuri de socializare din fiecare judet/oras menționat.``
Dezastru în colectarea separată şi reciclarea deşeurilor din reședințele de județ ale Olteniei
- proiecte articole/investigaţie jurnalistică –

Etapa a treia - municipiul Drobeta-Turnu Severin

Colectarea selectivă - un vis interzis severinenilor

Începând cu anul 2021, mai exact de la 1 iulie, a început în județul Mehedinți să funcționeze mult așteptatul proiect de management integrat al deșeurilor, cunoscut sub numele de SMID. Toată lumea a așteptat cu sufletul la gură să „guste”, metaforic vorbind, din civilizația vestică, chiar și în acest caz în care vorbim de domeniul gunoaielor. Însă, deși a fost anunțat cu surle și trâmbițe, s-a dovedit în timp că toată această agitație nu a schimbat nimic semnificativ, ba chiar sunt voci (unele aparținând unor oficialități) care susțin că acest SMID nu a făcut altceva decât să înrăutățească situația din județ.
Concret, dacă ne uităm la situația municipiului Drobeta Turnu Severin, care generează 2/3 din gunoaiele județului (conform datelor oficiale), se poate spune că, practic, singurele inovații au fost montarea unor abțibilduri pe containerele vechi unde chipurile, lumea trebuia să colecteze deșeurile pe fracții (sticlă, carton, etc)...Asta în zonele de blocuri, unde, putem spune că ”din fericire”, încă regăsim pe acei amărâți care cotrobăie prin gunoaie și fac în adevăratul sens al cuvântului o selectare a acestora, aratând că sunt singurii pregătiţi să aplice criteriile sistemului de garanţie -returnare, proaspăt lansat în ţara noastră.
În zonele unde se regăsesc doar case, notăm în registru pozitiv faptul că populației i-au fost livrate containere noi. Pare frumos, nu? Degeaba...Pentru că cei de la BRANTNER ridică gunoaiele tot în amestec. De ce ? Pentru că nu au realizat investiții în dotarea/compartimentarea autoutilitarelor proprii astfel încât deșeurile să fie colectat separat și pentru că așa vor mușchii lor, atât timp cât ei își primesc banii și pentru treaba făcută de mântuială. Practic, deși au început să existe persoane care încearcă să depună selectiv gunoaiele, munca lor e în zadar, colectarea acestora fiind realizată tot ca înainte. Dureros e că toată această situație ne va costa teribil, neatingerea țintei legale de reciclare și colectare selectivă asumată prin contractele de delegare a gestiunii deşeurilor și care la nivelul anului 2022 ar fi trebuit deja să atingă 50% din totalul deșeurilor ridicate, ducând automat la corecții financiare care se ridică la, ATENȚIE, sute de milioane de euro la nivelul întregii țări.
Nu mai vorbim de faptul că tot cei de la BRANTNER ar fi trebuit să doteze cu cântare propriile mașini de ridicat gunoaie, pentru o facturare corectă a acestor servicii, pentru că deja vorbim de un alt nivel de bun simț iar noi nu am trecut nici de prima etapă a drumului către civilizație. Și ca să fie totul clar, severinenii plătesc în prezent 14 lei de persoană în fiecare lună pentru serviciile de salubritate, deși contractul atribuit lui BRANTNER în cadrul SMID prevedea un preț unic de sub 7 lei / persoană.
Toate aceste aspecte de-a dreptul urât mirositoare s-au petrecut însă şi cu largul concurs al autorităţilor locale severinene care par anesteziate de „miasmele” societăţii de salubrizare şi nu iau nicio decizie care să afecteze interesele acesteia, rămânând surde şi oarbe la multitudinea de probleme apărute în derularea minunatului proiect de salubrizare. Poate domnul primar Screciu se gândeşte să nu supere pe cei doi reprezentanţi ai BRANTNER în consilul local, că tot urmează alegeri...
În mediul rural nu are sens să mai discutăm, acolo merge așa de bine treaba încât firmele care au obținut dreptul de operare în cadrul SMID se gândesc să renunțe la contracte sub motivația că nu reușesc să încaseze banii cuveniți de la primării. Pe de altă parte, primăriile se vaită că nu reușesc să încaseze de la localnici...așa că ușor, ușor, lumea de la țară și-a reluat vechile obiceiuri, ba arde gunoaiele, ba le aruncă în vechile ogașuri...măcar de ar face asta în liniște, să nu ne audă UE!

23/07/2024

Articolul publicat este fundamentat pe datele oficiale comunicate de institutiile invocate în cuprinsul acestuia (în temeiul legii 544/2001) și prin cercetarea informațiilor pe subiect reiesite pe principalele grupuri de socializare din fiecare judet/oras menționat.``

Dezastru în colectarea separată şi reciclarea deşeurilor din reședințele de județ ale Olteniei
- proiecte articole/investigaţie jurnalistică –

 Etapa a doua - municipiul Târgu-Jiu

Colectarea selectivă a deșeurilor – un fiasco total la Tg. Jiu

Puținii localnici care vor totuși să recicleze ceva în municipiul Târgu Jiu mai degrabă se duc spre punctele special amenajate în parcările de la Lidl și Kaufland (atunci când sunt deschise), unde mai primesc și reduceri simbolice la diverse produse, decât să beneficieze de infrastructura pusă la dispoziție de operatorul de salubritate POLARIS M. HOLDING din Constanța. Pentru că în rest, indiferent unde ai depune cartoane, PET-uri, doze de aluminiu sau sticle, tot în aceeași mașină ajung și de acolo la groapa de gunoi de la Bârsești, astfel cm se reclama pe grupurile de socializare.
”Răsfățații” de la case sunt puțin mai norocoși și nu trebuie să facă același efort precum concitadinii de la blocuri deoarece POLARIS le oferă gratuit, de câțiva ani, saci galbeni pentru deșeurile reciclabile pe care îi ridică de două ori pe lună, în aceleași zile cu gunoiul menajer. În afară de faptul că acești saci sunt de proastă calitate și se rup foarte ușor (deoarece provin, evident, tot din plastic reciclat), cei de la POLARIS au constatat că oamenii se învățaseră să fie tot mai receptivi și chiar umpleau cei doi-trei saci oferiți în jumătatea de lună avută la dispoziție. Pentru a le ușura munca și a le mai tempera elanul, de la începutul anului 2023 firma POLARIS nu a mai oferă decât un sac pentru fiecare gospodărie, de aceeași mărime și calitate (de cele mai multe ori insuficient) și locuitorii s-au văzut nevoiți să cumpere saci suplimentari sau să lase întregi cutiile de carton mai voluminoase.
Doar amabilitatea angajaților care colectează acești saci a făcut ca reciclabilele să fie totuși ridicate de la porțile oamenilor, deși oficial POLARIS preia exclusiv deșeurile depuse în celebrii saci galbeni puși la dispoziția localnicilor.
Performanțele atinse de POLARIS M. HOLDING la Târgu Jiu în domeniul colectării selective a deșeurilor reciclabile au cântărit probabil hotărâtor pentru ca Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor de Salubrizare (ADIS) Gorj să atribuie aceleiași societăți, la jumătatea anului 2022, delegarea serviciilor de salubrizare pentru 38 de unități administrativ-teritoriale membre, după încetarea contractului cu firma BCA VIO SERVICE din Drobeta Turnu Severin.
Grupul POLARIS a ajuns astfel să acapareze peste 60% din județul Gorj dar continuă să raporteze cu nonșalanță Agenției pentru Protecția Mediului Gorj că a ajuns la un nivel de colectare selectivă de circa 10% în anul 2023 în municipiul Târgu Jiu, mult prea îndepărtat față de țintele stabilite de Directiva 851/2018 a Parlamentului European și transpuse în legislația națională prin OUG 92/2021, conform căreia administrațiile publice locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară trebuia să întreprindă demersuri ca începând cu anul 2021 să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% din masa totală generată (cel puțin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere).
Ce au făcut autoritățile din Târgu Jiu pentru a se apropia de acest prag impus prin legislația națională și europeană? Au aprobat în fiecare an majorarea tarifelor solicitate de firma POLARIS, fără să-i impună cumva îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de delegare.
Nu de puține ori, gurile rele din presa locala spun că în spatele acestor aranjamente și al protecției de care beneficiază de ani de zile POLARIS în județul Gorj s-ar afla chiar LUIS POPA, fost director zonal al POLARIS M HOLDING în Târgu Jiu, în prezent directorul Direcției Județene de Management Integrat al Deșeurilor și Protecția Animalelor Gorj, cel care a pus bazele ADIS Gorj.
Acesta s-a străduit ceva timp să-i convingă pe primarii gorjeni să adere la ADIS dar mulți dintre ei sunt nemulțumiți de activitatea asociației sau de tarifele negociate cu operatorul și intenționează să iese din ADIS, grupurile de Facebook locale și articolele din presa neaservita reprezintă marturii de netagaduit.
De când a părăsit mediul privat (după 11 ani de activitate în grupul POLARIS) și a ales administrația publică, domnul POPA s-a lăudat cu diverse activități de ecologizare reușite, dar despre modul cm își îndeplinește firma constănțeană atribuțiile în Târgu Jiu, nici pomeneală....am tot căutat fără succes...
Oare domnul primar ROMANESCU, care a preluat din mers firma POLARIS la Târgu Jiu, ce-o avea de gând? Să ajungă direct la 55% grad de reciclare în anul 2025 cm îi impune legea, mai ales ca tocmai a obținut nou mandat? Puțin probabil, chiar și pentru primarii din Germania și Austria, care sunt mai obișnuiți în ale curățeniei decât românii....
Cu toate că la finalul lunii ianuarie 2024, printr-o hotărâre a Consiliului Local, au fost stabiliți o serie de indicatori de performanță (spre exemplu, a fost impus un prag de minim 70% din totalul deșeurilor reciclabile care să fie colectate separat și valorificate), respectiv amenzi și penalități pentru nerespectarea acestora, să vedem dacă se vor aplica și în realitate. Să se fi trezit oare primarul Romanescu în ceasul al 12-lea sau rămâne doar praf în ochii alegătorilor?......

15/07/2024

Articolul publicat este fundamentat pe datele oficiale comunicate de institutiile invocate în cuprinsul acestuia (în temeiul Legii 544/2001) și prin cercetarea informațiilor pe subiect reiesite pe principalele grupuri de socializare din fiecare judet/oras menționat.``

Dezastru în colectarea separată şi reciclarea deşeurilor din reședințele de județ ale Olteniei
- proiecte articole/investigaţie jurnalistică –

 Etapa întâi - municipiul Râmnicu-Vâlcea

RÂMNICU VÂLCEA – codaș la SELECTAREA și RECICLAREA
deșeurilor municipale!

Municipiul Râmnicu Vâlcea, oraș care își face reclamă prin curățenie, panseluțe și parcuri, reușește să recicleze mai puțin de 5% din deșeurile menajere colectate.
Să explicăm pe șleau: în 2023 cantitatea de deșeuri colectată de municipalitate a însumat aproximativ 27.428,48 de tone, din care, aşa cm a constatat ANRSC – agenţia guvernamentală care se ocupă cu reglementarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, au fost reciclate doar 900 tone. Noroc cu ANRSC pentru că primăria SELECTEAZĂ foarte atent datele de interes public pe care cetăţenii trebuie să le cunoască!
Ce măsuri a dispus Primăria Râmnicu Vâlcea și cm se prezintă situaţia privind colectarea, separarea şi reciclarea deşeurilor?
Pentru a înțelege mai bine situația, trebuie să menționăm faptul că municipiul Râmnicu Vâlcea deține 1/3 din populația județului şi ca atare cantitatea de deșeuri pe care societățile de salubritate și primăria Râmnicu-Vâlcea trebuie să le gestioneze este foarte mare.
De ce ne interesează acest lucru? Destul de simplu ar spune unii, pentru că infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor este mult subdimensionată în comparație cu cantitatea produsă!!!
De ce avem punctele de colectare suprapline în timpul săptămânii? Pentru că, deşi în oraş există un total de 280 puncte de colectare a deşeurilor menajere, dotate cu câte patru containere metalice (în care ar trebui depuse separat de către populaţie deşeuri biodegradabile, menajer, hârtie/carton şi plastic/sticlă), doar 50 (teoretic) sunt suplimentate cu recipiente tip clopot din plastic în care ar trebui colectate cele patru fracţii prevăzute de legislaţia în vigoare: hârtie, metal, plastic şi sticlă. DAR, ce să vezi??? Dacă mergi prin oraş, doar 22 de puncte dintre cele 50 mai sunt funcţionale, adică dotate cu celebrele clopote. Şi, trebuie spus, că primăria le-a achiziţionat şi le-a pus la dispoziţia ROMPREST ENERGY SRL Bucureşti, iar firma de salubritate, în cazul în care se deteriorează, ar trebui, prin contract, să le înlocuiască.
Aceasta fiind infrastructura din prezent de colectare separată a deşeurilor din municipiul Râmnicu Vâlcea, să nu ne mai mirăm că punctele de colectare sunt frecvent suprapline iar cetăţenii nu pot să colecteze selectiv fracţiile menţionate. Bineînţeles că primăria şi firma de salubritate dau vina pe cetăţeni, că nu sunt civilizaţi, dar nu am văzut la Râmnicu Vâlcea, campanii ample de promovare a acestui tip de civilizaţie urbană. Pentru că nu înţelegem un principiu simplu: dacă depunem şi colectăm selectiv deşeurile, creştem gradul de reutilizare şi reciclare a deşeurilor.
Rezultatul nepăsării se citește în procente, societățile responsabile ROMPREST și NEW RECYCLING, care asigură colectarea şi sortarea/reciclarea deşeurilor în Râmnicu Vâlcea, au „reuşit”, în anul 2023, să atingă un procent de râsul Europei adică sub 10% deșeuri reciclate din masa totală ridicată! Pe principiul: AM ÎNFRÂNT!!!
Cadrul legal este consultativ pentru funcționarii primăriei Râmnicu Vâlcea !
Faptul că legea pare o lectură mult prea dificilă pentru funcționarii primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea nu mai miră pe nimeni... Asta dacă se mai citește legea, dar să se mai şi aplice! Nu ştiu dacă cetăţenii cunosc că reglementările în vigoare prevăd nişte ţinte sau procente pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor care par ireale pentru autorităţile care îi reprezintă: 55% din masa totală până în 2025 (adică peste un an !!!), 60% până în 2030 şi 65% până în 2035 (OUG nr. 92 din 2021 privind regimul deşeurilor, art. 17, pct 5, lit. c – e).
Să le spunem reprezentanţilor noştri că până în 2025 (adică până anul viitor) mai trebuie adăugate încă două fracții? Este vorba despre textile şi deşeuri periculoase provenite din deşeuri menajere, aşa cm prevede OUG 133/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 92/2021 şi Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor. Știu ce o să spuneți, dacă abia se descurcă cu PATRU, cm o să se descurce cu ŞASE?! Este o linişte totală pe această temă în clădirea de pe strada General Praporgescu.
Eh... timpul trece, leafa merge... PERFORMANȚA este plătită... Cum adică ce performanță? Păi acei indicatori de performanță menționați în contractele de delegare pentru atingerea ţintelor de colectare selectivă şi reciclare, la care după cm am văzut, societățile stau foarte bine din moment ce firmele își primesc banii, ba mai mult cer și anual mărirea tarifelor...
A recicla sau a incinera? – aceasta e întrebarea la care gânditorii din agora Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea au găsit răspunsul!
„Performanța” realizată în reciclarea deșeurilor în 2023 de Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea nu a fost trecută cu vederea de către ANRSC – agenţia guvernamentală care reglementează politicile de stat privind serviciile comunitare de utilități publice, care a „premiat-o” cu o amendă frumușică de 623.772,00 lei!!!
Nu, nu ne referim la performanțele sportive ale echipelor susținute de municipiul Râmnicu Vâlcea, ci, despre indicatorii de performanță asumați prin contractul de delegare a serviciilor de salubritate de către Primăria Râmnicu Vâlcea și ROMPREST. Evaluările ANRSC ne-au arătat cât de „performant” este acest tandem dintre primărie și ROMPREST.
Prin performanță înțelegem faptul că Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea împreună cu ROMPREST și NEW RECYCLING și-au asumat, la semnarea contractului, niște ținte pe care trebuiau să le atingă. Conform indicatorilor de performanță trecuţi în contract, din cele 6.800 tone deșeuri reciclabile trebuiau să fie valorificate 75% !!! Constatăm că de fapt în anul 2023 ROMPREST a transportat către NEW RECYCLING pentru sortare o cantitate de doar 1238,80 tone, din care doar 900 tone au fost RECICLATE, restul de 400 fiind INCINERATE. Din totalul de 27.428,48 tone deșeuri municipale colectate, au fost „eliminate” prin depozitare 10.383,24 tone și valorificate prin ALTE FORME decât reciclarea 15.806,44 tone.
În CONCLUZIE, în 2023, în municipiul Râmnicu Vâlcea, din totalul de 27.428,48 de tone ridicate, au fost reciclate DOAR 900 tone!!! Îi lăsăm pe cititori să se pronunte cu privire la șansele pe care le are municipiul valcean sa atinga ţintele asumate de statul român pentru 2025 în acordurile semnate cu Uniunea Europeană.

23/04/2024

Despre România: ”Rapoarte credibile despre corupție guvernamentală gravă”
Capitolul despre România se deschide cu următoarele concluzii:

”Nu au existat schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România în cursul anului”
”Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă”
”Guvernul a luat măsuri credibile pentru a identifica și a pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă”
”Constituția și legea prevedeau un sistem judiciar independent, iar guvernul a respectat, în general, independența și imparțialitatea justiției. Ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea justiției”

23/04/2024

Raport SUA: Coruptia, marea problema a Romaniei. Americanii critica dur confiscarea grea a averilor si imunitatea oficialilor
Documentul noteaza si ca imunitatea de care se bucura actuali si fosti membri ai Guvernului care fac parte din Parlament a dus, in unele cazuri, la blocarea investigatiilor.

De asemenea, darea de mita este comuna in sectorul de stat, in special in sistemul medical, noteaza SUA.

In ceea ce priveste procesele de coruptie, verdictele au fost adesea lipsite de constanta, iar sentintele au variat intre infractiuni similare. De asemenea, aplicarea deciziilor instantelor a fost ingreunata de probleme de procedura, in special in ceea ce priveste confiscarea averilor.

Conflictele de interese, nerespectarea standardelor etice si impunitatea in randul administratiei publice, in general, raman probleme in toate cele trei puteri din stat.

22/04/2024

Politico: Claudiu Manda (PSD) a lipsit de la 43% din voturile din Parlamentul European. El este depășit doar de un eurodeputat grec aflat în închisoare din aprilie 2021 / Rareș Bogdan (PNL), pe locul 5 la absențele de la vot

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda a lipsit de la 43% din voturile din Parlamentul European, de la începutul legislaturii. El este depășit doar de un

03/04/2024

La nivel regional, rata şomajului este 5,25%, Doljul e pe primul loc cu 7,31%, Mehedinţi - 6,95%, Olt - 5,46% , Vâlcea - 3,51%., Gorj - 3,23%.

07/03/2024

„Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supra doctoratele, dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe.
Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, înţelegere. Niţică susţinută bună-cuviintă."
Nicolae Steinhardt - Primejdia mărturisirii

07/03/2024

https://www.digi24.ro/video/interviu-exclusiv-cu-traian-basescu-2712829

Interviu exclusiv cu Traian Băsescu 06.03.2024 11:25 Fostul președinte Traian Băsescu, într-un interviu exclusiv cu Cosmin Prelipceanu, la Jurnalul de Seară de la Digi24:

14/02/2024

https://context.ro/europarlamentarii-romani-si-dosarele-penale/

O investigație jurnalistică internațională la care Context.ro a luat parte a constatat că aproape o treime dintre europarlamentarii români au fost implicați în cel puțin un scandal. Vezi în text cine sunt politicienii români de la Bruxelles cu semne de întrebare în CV. Am trimis la Brux...

13/02/2024

Digitalizare