SMARTERS

20/10/2026

Un singur click în plus poate face ca oamenii să-ți aleagă site-ul cu 70% mai rar 🍪

E vorba despre bannerele de cookie-uri care pun „Accept” mare și vizibil, dar „Refuz”-ul îl ascund în spatele butonului de setări.

Cercetătorii au măsurat efectul acesta pe oameni care navigau normal pe internet:

🍪 Când refuzul era ascuns, oamenii au ales site-ul în cauză cu 70% mai rar. Doar din cauza unui click în plus. Iar trucurile vizuale, precum culorile sau ordinea butoanelor, au contat mult mai puțin decât ai crede.
🍪 În plus, mai sunt și acei oameni care închid bannerul fără să aleagă nimic. Și fiecare crede altceva despre ce înseamnă asta: unii că au refuzat, alții că au acceptat.
Deci setarea implicită contează enorm, pentru că mulți nici nu știu ce au ales.

De ce contează pentru tine, dacă ai un site?

Poți obține un „da” ascunzând „nu”-ul. Dar un „da” obținut cu un obstacol nu e același lucru cu încrederea. Un banner clar, cu opțiuni la fel de vizibile, îi spune vizitatorului cm te porți cu el înainte să citească vreun rând de pe site.

Cum arată bannerul de cookie-uri de pe site-ul tău?

L-ai privit vreodată prin ochii clientului? 🤔

Sursă: Farronato, Fradkin și Lin, „Designing Consent: Choice Architecture and Consumer Welfare in Data Sharing”, Marketing Science Institute, 2026.

https://www.msi.org/working-paper/designing-consent-choice-architecture-and-consumer-welfare-in-data-sharing/

17/10/2026

Campaniile tale aduceau clienți pe bandă rulantă acum câteva luni, dar acum costurile par să explodeze fără explicație?

Imaginează-ți cm ar fi ca miercuri dimineață să deschizi laptopul știind exact ce ai de schimbat: la mesaje, la audiențe și la fluxul de conversie. Fără să mai ghicești dacă e vina algoritmului sau a ofertei tale.

Puntea dintre cele două stări este The Strategy Sessions Cluj:

45 de minute de briefing tactic cu tactici testate în piața locală;

45 de minute în care analizăm live campaniile și problemele din sală;

30 de minute de schimb direct de idei cu alți responsabili de creștere din Cluj.

Investiția ta este doar timpul: 2 ore.

Vezi detalii și rezervă-ți locul: https://smarters.ro/evenimente/strategy-sessions-cluj/

13/10/2026

„NU E PENTRU TINE”

Propoziția asta poate fi cea mai convingătoare parte din reclama ta.

Pare contraintuitiv, dar asta arată un studiu publicat în 2025 în Journal of Consumer Research.
Cercetătorii au comparat două tipuri de mesaje:
👉 „Dacă îți place cafeaua prăjită intens, cafeaua asta e pentru tine.”
👉 „Dacă nu-ți place cafeaua prăjită intens, cafeaua asta nu e pentru tine.”

Al doilea mesaj a funcționat mai bine la clienții potriviți: au fost mai interesați și au dat mai multe click-uri. Iar cei nepotriviți și-au dat seama mai ușor că produsul nu e pentru ei.

De ce?

Când spui clar pentru cine NU e produsul, acesta pare mai specializat. Iar cine se regăsește în public, simte că produsul a fost gândit exact pentru el.

Același rezultat a apărut în opt experimente, cu produse precum cafea, saltele, salsa și o campanie reală pe Facebook pentru periuțe de dinți.
Iar tehnica asta funcționează cel mai bine la produse cu caracteristici clare, cm ar fi gustul sau confortul. Dar și la oameni care știu deja ce le place.

Uite cm poți să aplici și tu:
1. Adaugă în reclamă sau pe pagina de vânzare o frază care spune clar cui NU i se potrivește oferta. De exemplu: „Dacă vrei rezultate peste noapte, programul ăsta nu e pentru tine.”
2. Testeaz-o față de varianta clasică. Poți face aici un A/B testing.
3. Uită-te nu doar la câte lead-uri vin, ci și la cât de potrivite sunt.

Tu ai spus vreodată, public, cui NU i se potrivește ce vinzi? 🤔

Sursă: Wallach, Blair și Tanenbaum, „This Article Is Not for Everyone”, Journal of Consumer Research, 2025. https://doi.org/10.1093/jcr/ucaf034

06/10/2026

Nimeni n-a salivat vreodată la vederea unui logo 🍟

Recunoști instant un logo faimos. Dar a-l recunoaște nu e totuna cu a-ți dori produsele lor.

Un experiment pe 1.341 de copii din Canada (9–12 ani) a comparat reclamele cu produs cu cele care arată doar brandul (atât la branduri cunoscute, cât și necunoscute).

Rezultatele au arătat următoarele scoruri:
✅ Brand cunoscut + produs: cel mai mare scor (3,57/5)
❌ Brand cunoscut, doar logo: cel mai mic scor (2,88/5)

Concluzia studiului a fost aceea că notorietatea brandului și produsul se amplifică reciproc.

Ce înseamnă asta pentru tine, ca om de marketing sau antreprenor?

Dacă brandul tău e cunoscut, nu te baza doar pe logo când vrei vânzări. Arată produsul.
Dacă brandul e nou, sigur că e nevoie și ca oamenii să te recunoască.

Tu ce pui în centrul reclamelor tale: brandul sau produsul? 🤔

Sursă: Mulligan et al., Public Health Nutrition, 2025, experiment pe 1.341 de copii din Canada. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12100560/

05/10/2026

75% coșuri abandonate. Și un telefon. 📞

Acesta a fost unul dintre cazurile reale pe care Cristi Iuhasz ni le-a prezentat în sesiunea SMARTERS În Direct. Este vorba chiar despre proiectul care a ajuns la 430.000 lei pe lună în 6 luni.

Când oamenii ajungeau la coș, plecau…
Cristi însă nu a trimis un email de reamintire. I-a sunat.

Problema era simplă: nu exista plata ramburs, iar un brand nou nu inspira încredere.

Lecția valoroasă care rezultă de aici, este că cele mai bune idei de reclame vin de la clienții pe care îi avem deja.

Dacă ți-am stârnit curiozitatea, înregistrarea sesiunii e în primul comentariu 👇

29/09/2026

NU CITI ASTA dacă ești înnebunit după prăjituri 🧁 🤪

Hai să facem un mic experiment: caută două poze cu câte o prăjitură. Una să fie perfectă, ca în vitrină. Cealaltă să aibă o mușcătură, exact ca și cm cineva tocmai a mâncat din ea. Privește-le bine. Care te face mai flămând?

Pentru mulți oameni, cea mușcată este răspunsul. Creierul nostru e construit să simuleze acțiunile pe care le vede, cam așa cm căscatul cuiva te face să caști și tu. Când vezi o mușcătură într-o prăjitură, mintea ta reface automat gestul: cm ar fi să muști tu din ea, ce gust ar avea, cm s-ar simți în gură. E un fel de poftă împrumutată, chiar dacă nu ai mâncat nimic.

Dar aceeași mușcătură trimite și un al doilea semnal, mai puțin plăcut: cineva a mai atins deja mâncarea aia. Nu e chiar dezgustător, dar nici confortabil. Deci o poză cu mâncare mușcată pornește simultan două impulsuri opuse, unul care te atrage și unul care te reține puțin. Rezultatul final depinde de care dintre cele două câștigă.

Ghici ce: oamenii de știință au cercetat și acest subiect :) dar folosind poze.
Poza cu mâncarea mușcată a avut o rată de alegere mai mare decât poza cu mâncare intactă. Dar atunci când au încercat să reproducă același efect într-un experiment online, unde oamenii doar spuneau ce ar face, efectul nu s-a mai văzut la fel de clar.

Concluzia pentru tine? Dacă lucrezi în zona alimentară, restaurante, aplicații de livrare și promoții de retail, alegerea imaginii poate influența direct rata de conversie, nu doar aspectul estetic al materialului. O imagine „imperfectă” poate, în anumite condiții, să funcționeze mai bine decât una perfect lucrată, mai ales pentru gustări, deserturi și alte produse pe care oamenii le cumpără de poftă sau din impuls.

Ai folosit vreodată acest tip de imagini în campaniile tale? Cum a mers?
Până una, alta, eu mă duc să îmi cumpăr o prăjitură 🤭

Sursă: https://greenbook.org/insights/consumer-behavior/the-rise-of-intentional-spending-in-2025

23/09/2026

Vânzări de 430.000 ron/lună pentru un produs nou? Este oare posibil? 🤔

Cristi Iuhasz spune că da, dar nu printr-o campanie-minune. El spune așa: „Ai nevoie de un proces care să te ajute să rezolvi probleme ce te țin departe de obiectivul tău”.

Ca fondator Atum Marketing, Cristi știe asta pentru că a făcut-o deja cu un client din domeniul suplimentelor naturale. A ajuns la vânzări de 430.000 lei/lună în 6 luni, pentru un produs nou.

Într-un alt proiect, vânzările unui produs de skin care au crescut de la 25.747 lei la 355.655 lei/lună în doar două luni.
Iar mai mulți producători locali au trecut de pragul de 100.000 de lei/lună.

La următoarea ediție SMARTERS În Direct, Cristi Iuhasz ne va arăta ce s-a întâmplat în spatele acestor cifre.
Vom urmări un proces în 6 pași, de la primele teste până la scalare și fidelizare.

Și, pentru că vrem ca discuția să fie cât mai relevantă pentru voi, vom avea și o sesiune de Q&A.
Așa că, dacă ai o întrebare despre scalare, reclame, teste, indicatori sau orice altă provocare de marketing cu care te confrunți acum, vino cu ea. O poți pune direct lui Cristi în timpul sesiunii.

📅 Vineri, 2 octombrie
⏰ 14:00 (Durata: 1 oră)
📌 online LIVE
🤔Cum: Îți lăsăm în primul comentariu link-ul de înscriere.

Tot ce trebuie să faci este să te înscrii. Este gratuit și durează 20 de secunde.

Online · Gratuit

22/09/2026

Ai pățit vreodată să cauți detalii despre o firmă și AI să-ți spună să nu colaborezi cu ea că e rău platnică? 🤔

Poate ți se pare SF, dar lucruri de acest gen se întâmplă deja, iar poziționarea și imaginea corectă a brandului tău contează mai mult ca oricând 👀

Am discutat despre aceste lucruri în prima sesiune SMARTERS În direct, dar și despre multe altele legate de Vizibilitatea în AI (sau AEO/GEO cm vrei să-i spui).
Întrebările participanților nu au lipsit și chiar au făcut ca sesiunea să fie de 3x mai interesantă. Ba chiar ne-am și lungit puțin peste timpul alocat :)

Îți las în comentarii linkul către înregistrarea sesiunii.

Rămâi aproape, căci anunțăm în curând următoarea sesiune!

22/09/2026

Tu ce înțelegi din propoziția: „studii clinice controlate demonstrează eficacitatea intervenției la nivel populațional”? 😅

Parcă sună mai ușor de înțeles: „oamenii care au încercat asta spun că s-au simțit mai bine, mai repede”, nu?
Nu am întrebat 100 de români, dar deși ambele texte spun același lucru, majoritatea oamenilor îl preferă pe al doilea.

Mai ales dacă l-ar auzi din gura unui medic.

Dar nu pentru că le-ar păsa mai puțin de rigoare științifică.
Pur și simplu nu înțeleg prima propoziție la fel de bine.

Dacă îi întrebi pe oameni ce înseamnă „bazat pe dovezi”, doar jumătate dintre ei pot explica termenul corect. Cel puțin asta a reieșit dintr-un studiu (vezi mai jos). Restul aud niște cuvinte serioase și presupun că e ceva bun, fără să priceapă de ce.

Asta nu înseamnă că oamenii nu vor dovezi. Dimpotrivă: vor să știe că ceea ce le spui este susținut de ceva concret. Doar că nu pot avea încredere într-o dovadă pe care nu o înțeleg.

Poți să păstrezi aceeași rigoare și să spui lucrurile mult mai simplu: ce s-a testat, ce s-a observat și, mai ales, ce înseamnă asta pentru client.

Cu alte cuvinte, nu simplifica dovezile. Simplifică felul în care le explici. Folosește limbajul clientului tău.

Încearcă și tu acest lucru, mai ales dacă lucrezi în servicii, sănătate, software și B2B, acolo unde încrederea contează, dar jargonul poate scădea în tăcere înțelegerea și cererea.

Sursă: „Evaluating approaches to marketing cognitive behavioral therapy: does evidence matter to consumers?” https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31922456/

16/09/2026

AEO, GEO, AISEO…. Supa nouă de litere îți dă bătăi de cap?
Say no more!

Vineri, 18 septembrie, ora 14:00, Toma Grozăvescu te așteaptă la o discuție despre ce înțeleg marketerii greșit despre Vizibilitatea AI.

Va împărtăși din experiența lui despre cei mai importanți factori care cresc șansele de a fi citat și menționat de AI. A promis că nu durează mult prezentarea (cât să îți dea context) și că va fi muult Q&A.

Așa că pregătește-ți întrebările, nelămuririle și frustrările legate de vizibilitatea AI.

➡️ Unde: Online live.
➡️ Cum: Îți lăsăm în primul comentariu link-ul de înscriere.

Înscrierea durează 20 de secunde, iar evenimentul este gratuit.